Tesamorelin: ce este analogul GHRH 
și ce arată datele clinice

Tesamorelinul este GHRH(1-44) — adică molecula completă a hormonului eliberator al hormonului de creștere — modificată la capătul N-terminal pentru stabilitate. Această modificare protejează molecula de degradarea rapidă de către DPP-IV și îi permite să producă un puls de hormon de creștere mai robust decât GHRH natural, păstrând totuși logica fiziologică de stimulare a glandei pituitare.

Denumiri alternative: tesamorelin, Egrifta, Egrifta SV, Egrifta WR, TH9507, GHRH(1-44), analog GHRH

Tesamorelinul se leagă de receptorul GHRH din glanda pituitară. Această activare pornește cascada AMP ciclic, crește sinteza și eliberarea hormonului de creștere și ridică nivelul IGF-1.

Diferența față de HGH exogen este importantă: HGH introdus direct poate fi comparat cu o „inundație” hormonală, în timp ce tesamorelinul acționează ca o pompă care întărește pulsațiile fiziologice ale axei GHRH–GH–IGF-1.

Particularitatea clinică pentru care a fost aprobat este efectul asupra grăsimii viscerale abdominale. În trialurile la pacienți HIV cu lipodistrofie, tesamorelinul a redus VAT fără să reducă semnificativ grăsimea subcutanată [1,2].

Această selectivitate este motivul pentru care tesamorelinul nu trebuie prezentat ca o simplă „peptidă de slăbit”. Datele solide sunt despre grăsime viscerală într-o populație medicală specifică, nu despre scădere ponderală generală la adulți sănătoși.

Tesamorelinul este una dintre puținele peptide din catalog cu trialuri clinice de fază 3 publicate și aprobare regulatorie FDA.

În trialul pivotal publicat în NEJM, administrarea zilnică timp de 26 de săptămâni la pacienți HIV cu exces de grăsime abdominală a redus grăsimea viscerală și a îmbunătățit anumiți parametri lipidici, fără deteriorare majoră a controlului glicemic global în studiul respectiv [1].

Analiza pooled din JCEM a două studii de fază 3 a raportat reduceri ale grăsimii viscerale abdominale și date extinse de siguranță, susținând utilizarea în indicația HIV cu lipodistrofie [2].

Studiul JAMA 2014 a explorat efectele asupra grăsimii hepatice și viscerale la pacienți HIV, alimentând interesul pentru MASLD/NAFLD ca direcție de cercetare off-label [3].

Egrifta WR, formularea F8, a primit aprobare FDA în martie 2025. Conform comunicatului companiei, ea păstrează indicația pentru excesul de grăsime abdominală la adulți cu HIV și lipodistrofie, dar schimbă practic reconstituirea și volumul de administrare [4,5].

Limitarea majoră: efectele se inversează după oprirea tratamentului, iar datele cele mai solide rămân pentru populația aprobată. Pentru adulți fără HIV, anti-aging sau compoziție corporală generală, nivelul de dovezi este mult mai scăzut.

Egrifta® / Egrifta SV — formularea de tesamorelin aprobată în SUA pentru reducerea grăsimii abdominale excesive la adulți cu HIV și lipodistrofie.

Egrifta WR — formularea F8 aprobată în 2025; conform companiei, necesită reconstituire săptămânală și are un volum de administrare mai mic [5].

Sermorelin — fragment GHRH(1-29), fără aceeași modificare de stabilitate; util pentru contextul familiei GHRH.

CJC-1295 — alt analog GHRH, cu variante cu DAC sau fără DAC, dar cu profil farmacologic diferit.

Ipamorelin, GHRP-2 și GHRP-6 — nu sunt GHRH, ci mimetice ale grelinei; apar des în discuții off-label, dar sunt o clasă diferită.

AOD-9604 — fragment HGH dezvoltat pentru reducerea grăsimii, dar pe o cale diferită de tesamorelin.